joi, 5 noiembrie 2009

Amintiri

Amintirile.. De e este asa de greu sa uiti o anumita perioada, o anumita intamplare, o anumita persoana din viata ta? De ce este asa de chinuitor sa incerci sa treci peste o dezamagire? De ce nu ma pot detasa la fel de usor, cum imi este sa ma arunc o pereche veche de pantofi? De ce nu pot renunta? De ce nu ma pot da batuta? De ce nu reusesc sa-mi continui viata fara sa ma mai intorc inapoi in trecut? De ce tind sa retraiesc clipele ce s-au dus? De ce visez la continuarea a ceva ce nu mai exista? Chiar nu mai exista? Prea multe intrebari, prea putine raspunsuri.. Amintirile te marcheaza, dar ar trebui sa nu mai triesti prin prisma intamplarilor ce au fost.. Pastreaza-le pe cele frumoase si ascundele pe cele triste, dar invata din ele. Ar trebui sa zambesc cand imi aduc aminte.. Si zambesc, dar in sinea mea oftez. Nu ai cum sa uiti. Este imposibil.. Dar nici sa traiesti in trecut, din amintiri.. In urma, a ramas un gust amar..

Un comentariu:

  1. intrebari la care nu se pot da raspunsuri (cel putin eu)...cred ca lucru' asta face viata mai speciala, nemonotona...in fine, in perioada adolescentei sunt la ordinea zilei aceste framantari...poate e un lucru normal, poate nu :)..nu vei sti niciodata.

    PS: vad ca e primu comm ;))

    RăspundețiȘtergere